Le “angel cöce” da 30 agn te cil: le compliann dl elisocurs Aiut Alpin
Atif dal 1987 y fondé tl 1990, l’Aiut Alpin Dolomites é rové a passa 30 agn de ativité. Stazioné a Pontives, le sorvisc de socurs fej passa mile intervënc vigni ann, valgügn te condiziuns estremes y cinamai de nöt. Eco sciöche döt á metü man.
Trëi è i fondadus: Raffael Kostner, Gino Comelli y Willy Costamoling. Te chisc pröms trënt’agn de ativité s’á mudé tröp por la scuadra y por le sorvisc de socurs tles munts. Al fô le 1990 canche al gnô metü en pe l’assoziaziun Union Aiut Alpin Dolomites, a chëla che al â fat pert nü scuadres de socurs tles munts dla zona dles Dolomites. Gino Comelli, caposocurs de Cianacëi y a ce dl socurs dl Alta Fascia, fô gnü lité presidënt, deperpo che la direziun tecnica ê tles mans de Raffael Kostner, laota caposocurs de Gherdëna. L’idea fô chëla de mët sö tles Dolomites n sorvisc de elisocurs por salvé la jënt che ê te prigo, che s’â ferí tles munts. Inscioma: salvé les plö vites poscibles. Y insciö éla stada.
Les prömes scuadres de socurs
Pordërt – se ti ciarun ala storia – mëteman les socurs tles Dolomites bele ala fin dl 800 y crësc spo man man cun la rovada de tres plö sciori. Daimpröma él i manacrëp instësc che se crüzia dl pröm aiüt y spo – dô i agn ‘50 – canche le jí a crëp vëgn tres plö popolar (cun ince i inzidënc che aumënta) vala debojëgn de n socurs plö organisé. Tles valades incër le Sela se formëia insciö scuadres de socurs cun tecniches spezifiches. Y ti agn ‘70 fej spo i joleri militars stazioná a Balsan la pröma comparida tles munts.
Sciöche döt â metü man
Raffael Kostner é ciamó incö l’anima dl Aiut Alpin. Le “Ufficiale dell’Ordine al Merito della Repubblica”, 67 agn, é tres sté le motor dla scuadra. Metü man â düt cun en bur inzidënt sö munt. “Raffael y i atri fô ruvá söl post. La porsona fô dassënn ferida, mo al n’ê nia poscibl fa le pröm aiüt ajache al manciâ le dotur” cunta Adam Holzknecht, atualmënter presidënt dl Aiut Alpin. “Laota fô Raffael ciamó n jonn, mo bele n socoridú. Insciö él nasciü l’idea dl elicoter privat cun la presëza fissa de n dotur”. Le pröm meso é gnü impresté fora dai trëi capi dl socurs alpin de Gherdëna, Badia y Alta Fascia, che â dé sciöche garanzia les ciases de vignun. Le joler ti pröms agn jorâ demez da Munt de Suc, da n pre dlungia la Baita Sanon de Raffael. Le alarm gnê dé tres telefon, cherdan diretamënter tla ütia de munt. Da agn oramai, i intervënc dl Aiut Alpin y di trëi Pelikan – che cür le rest de Südtirol – vëgn coordiná dala Zentrala de Emergënza a Balsan.
Les vites salvades? Degügn n’á n numer
I pionieres dl socurs cun l’elicoter tles munts dles Dolomites á salvé te chisc agn n gromun de vites – degügn ne sá avisa tantes. “La cossa plö bela é canche öna de chëstes passa a rengrazié, o mëna na lëtra” spliga Holzknecht, 53 agn. Intratan, dal 2016 inant, pó le joler dl Aiut Alpin ince joré de nöt y intergní cinamai cun la binde te posc veramënter burc, olache al n’é nia meso ruvé cun la jeep o a pe.
I tëmps passá y la tecnologia da incö
Da n valgügn agn, le “angel cöce” á na basa nöia y moderna a Pontives, te Gherdëna. Aladô dl presidënt dl Aiut Alpin, “les tecnologies atuales, sciöche i odlá por odëi de nöt, se dëida dër tröp. Impó, m’incrësc val’ di tëmps passá: laota fô la burocrazia sigü mëndra y manco complicada respet a incö”.
Scrite ite tl canal Telegram! 👉🏻 https://t.me/altoadigeinnovazione
Sun ince sön Facebook 👉🏻 https://www.facebook.com/altoadigeinnovazione
Y Linkedin 👉🏻 https://www.linkedin.com/company/alto-adige-innovazione
